Multi bolnavi de vitiligo au caracterizat trecerea de la scoala primara la cea generala drept o experienta negativa. In anii scolii primare copilul s-a obisnuit cu profesorii, colegii si aspectul sau fizic. Petele au devenit astfel invizibile, in sensul ca nu mai sunt frapante si inedite iar copilul a fost acceptat de grup. Schimbarea scolii si a colegilor declanseaza adeseori nelinistea tanarului.
Elevii se schimba impreuna dupa orele de sport si copilul ale carui pete de vitiligo sunt in mod normal acoperite de haine se teme sa nu-si piarda prietenii atunci cand depigmentarea este observata de colegi.
Entuziasmul copiilor mici pentru scoala si aptitudinile dobandite acolo intra in declin datorita preocuparilor sociale si a dorintei de a face parte dintr-un grup. Cel mai bun lucru pe care il poate face un profesor este sa discute problema cu tanarul care se arata nelinistit sau deprimat din cauza petelor de vitiligo, sa-i ofere sfaturi referitoare la cosmetice si sa-l informeze ca exista unele tratamente. Tachinarile colegilor nu trebuie permise si e bine ca tanarul sa fie integrat in activitatile de grup.
extras din brosura "A Handbook for Schools", National Vitiligo Foundation